Motto: „Eternitatea nu e de ajuns pentru a cuprinde
manifestările Ființei Supreme dacă nu este însoțită
de infinitatea spațiilor.”(Immanuel Kant)
„Dacă eu declar că e posibil să fie depășită viteza luminii, colegii mei nu mai vorbesc cu mine, deși toți suntem cu ochii pe cercetările și descoperirile fizicii cuantice, inspirându-ne de acolo, dar noi trebuie să declarăm clar că noi reprezentăm știința și tehnica ce se bazează pe realitate și pe un singur univers, fără să ne permitem a vorbi despre multiversurile lui Andrei Linde.”, spune într-un interviu profesorul, fizicianul și savantul Alexandru Mironov, recunoscând că astrologia este ptreistoria astronomiei, a chimiei și a fizicii, adică ritmurile cosmice au o forță enormă asupra pământului, iar un izotrop al carbonului (C12 bănuit de Fred Hoil), care într-un anume fel fabricat de către gigantele roșii, stă la baza combinațiilor care a dus la organic, iar organicul a dus la viață. „Evoluția universului este o forță extraordinară, duce spre VIU, spre creierul omenesc.” Fred Hoil a spus: „viitorul este al mașinăriilor, computerilor, nanocomputerilor” etc. E o prognoză cam tristă, ce va crește și mai mult șomajul, căci dacă vor evolua lucrurile în această direcție, atunci oamenii vor fi nevoiți pentru a se putea angaja la un serviciu bun, să-și implanteze un cip, care să-i ajute să acceseze ușor orice informație cu exactitate maximă. Ray Kurzweil - geniu electronist, medic și IT-ist, autorul legii întoarcerilor accelerate privind singularitatea tehnologică, considerat de către Bill Gates ca fiind unul dintre cei mai importanți experți în domeniul inteligenței artificiale, spune:„în jurul anilor 2030 va fi o întâlnire și combinare a omului cu inteligența artificială”. Einștein la fel a declarat, că peste 75 de ani (anul aproximativ 2030) omenirea va păși pe o treaptă mai superioară și va fi pregătită pentru înțelegerea funcționării forței a cincea, pe care el a descoperit-o, dar a distrus formulele, spunând că folosită necalculat poate fi catastrofală, pentru că omenirea încă nu e în stare să înțeleagă puterea adevăratului mister ascuns în unirea celor patru forțe prin a cincea.
Că în uzine lucrează în majoritatea roboți e lucru știut. Mai există și momentul, că inteligența artificială este principalul contabil al pământului.
Dar care este rolul nostru esențial? Noi – entități în care sunt reflectate toate probabilitățile care se pot imagina. În speranța găsirii unui răspuns mai generalizat, savanții, fizicienii și astronomii au construit telescoape care citesc lumina unei stele. Există telescoape care citesc căldura, care citesc radiații Gama, sunt care citesc în ultraviolet, iar Hubble citește în mai multe feluri. Dar asta nu e suficient, fizicienii și astronomii lucrează acum asupra unui cromatograf care se presupune a fi gata în aproximativ cinci ani (adică în 2022) și care ar citi vibrațiile luminii unei stele, care fiind descompusă în franjuri, fiecare fâșie să spună: de aici până aici este fier, de aici până aici e heliu, de aici până aici e hidrogen etc... Deci un cromatograf ar putea determina de la distanță foarte mare componența exactă a stelei urmărite. La ce va folosi aceasta încă nu se știe, dar cred că insistența savanților ar face posibilă și sesizarea forței a cincea, care se referă la vântul cosmic venit ca o supraabundență a sistemelor și corpurilor cosmice dominante. Acest vânt cosmic este destinul energetic astral raportat la valoarea energetică a structurilor noastre. Genialul fizician Albert Einștein studiind cu rigurozitate cele patru forțe ale universului (forța gravitațională, forța electromagnetică, forța nucleară tare și forța nucleară slabă), a dedus că structura nu este completă și persistă încă o componentă. Astfel savantul a spus: „Dacă studiem manifestarea lumii reale numai prin prisma acestor forțe, universul devine static, lipsit de viață și de neprevăzut, ceva asemănător unui mecanism determinabil în mod exact.” (https://www.youtube.com/watch?v=ZHxFaPh9iXo). Astfel, Einștein a intuit că este a cincia forță, fără de care nu ar exista echilibru în cele patru forțe cunoscute. De aici el a pus bazele unei noi teorii a unificării, susținând că haosul coexistent în univers este ordonat de timp, care caută o reglamentare succesivă de cauze și efecte. Cercetările în această direcție au demonstrat că forța a cincea nu ține de natura forței fizice, fiind o forță mult mai superioară celorlalte, unificându-le și dându-le coerență. Explicația acestui fenomen a fost codificat în cinsprezece formule, dintre care anume a cinsprezecea includea codul forței a cincea. Aceste formule Einștein le-a ținut în mare secret. Timp de doi ani după descoperirea respectivă savantul a renunțat la cercetări, ba mai mult: a cinsprezecea formulă a distrus-o, inclusiv și orice posibilitate de reconstruire a ideilor unificării forțelor, spunând că folosită în scopuri malefice ar fi foarte periculoasă și că omenirea va fi gata pentru asemenea informații doar după trecerea unui prag hotărâtor în evoluția ei. A mai spus că asta se va întâpla după șaptezeci și cinci de ani după moartea sa, adică în 2030, dată care se crede că omenirea ar depăși cea mai mare criză a civilizației. El a înțeles că o distorsiune temporală are nevoie de imprevizibil pentru a deveni poartă temporară. Acest imprevizibil este natura celei de a cincea forță, fiind imposibil de măsurat, cum este gravitația care acționează doar asupra materiei sau electromagnetismul care se referă doar asupra elementelor electromagnetice. Forța a cincea face parte din toate forțele, compunândule pe toate. Ele fiind invizibile, funcționează permanent, indiferent dacă noi le acceptăm - ori nu, le sesizăm - ori nu, le înțelegem - ori nu. Este nevoie ca noi să învățăm să înțelegem aceste legi, doar atunci vom fi în stare să rezonăm constructiv cu forța Divină. Dacă ființa umană este făcută după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, acest fapt va fi demonstrat prin rezultatele cercetărilor câmpului cuantic (care ne vor uimi și mai mult). O echipă de cercetători de la Universitatea Naţională din Australia în frunte cu fizicianul Andrew Truscott și Roman Khakimov au demonstrat încă o dată teoria lui John Wheeler, precum că „orice observabilă este absolut dependentă de observator”. În cartea „Conversații cu Einștein” savantul declară:„Lucrul pe care mi l-a spus Wheeler m-a pus serios pe gânduri... A fost pentru prima oară când am auzit ceva inteligent... O posibilitate ar fi combinarea ideilor mele cu ale lui.” A.Truscott și R.Khakimov au realizat un experiment cu atomi de heliu într-o stare de suspensie cunoscută drept condensatul Bose-Einstein (confirmat experimental și publicat în Curierul de Fizică №73 din 2012), prin care au demonstrat, că măsurătorile sunt totul. La nivel cuantic, realitatea nu există dacă nu te uiţi la ea. Luând în considerație rezultatele experimentului condensatul Bose-Einstein, constatăm o contingență cu explicațiile lui Arsenie Boca:„să înțelegem: dacă Iisus a spus: „Împărăția mea nu este în lumea aceasta.”, înseamnă că lumea aceasta nu este cea adcevărată.”.
S. Marcus, C. Calude și D. Ștefănescu, admit descoperirea particulei lui Dumnezeu ca o motivare a ideilor consecvente despre unicitatea și infinitul lui Dumnezeu, reflectate în stil matematizat în lucrarea științifică „Creatorul Versus Creația Acestuia”. Faptul că savanții contemporani își structurează cercetările folosind drept „cărămizi de temelie” formulele lui Einștein, etalează profunzimea perceperilor acestui savant.
Rolul lui Einștein a fost esențial și în experimentul „Philadelphia”, fiind drept încă un argument că d-lui a sesizat cum funcționează unele fenomene misterioase. E vorba de o navă marină a SUA (USS Eldridge), ce a experimentat dispariția sa și apariția peste ceva timp.
Acest experiment desfășurat în portul Filadelfia a fost ținut secret în jur de 40 de ani. Nava chiar a dispărut și apoi a apărut mai târziu. Câțiva marinari ce au rămas în viață, sufereau cumplit și povesteau scene de coșmar, unii au dispărut definitiv, iar alții au fost găsiți carbonizați. Acest experiment a avut la bază teoria câmpului unificat inventat de Albert Einstein.
Întorcându-ne în istorie, î.e.n. pe când Epicur inspirat din învățăturile lui Democrit, propunea explicația atomistă a naturii unde susținea că există o infinitate de planete precum pământul și stele precum soarele, afirmând că nu există un obstacol pentru un număr infinit de lumi, atât asemănătoare, cât și diferite de lumea noastră. În antiteză cu această informație, Aristotel spunea că universul este finit, negând existența altor lumi dincolo de pământ, asfel, că teoria lui Aristotel a devenit normă, atât în filosofie, cât și în teologie și știință, pentru următorii două mii de ani.
O anatemă pentru viziunea aristotelică a devenit doctrina atomistă, iar opoziția primilor atomiști avizează cu vederi manifest-ateiste. Aici își ia începutul subiectul controversat al unei infinități de lumi asemănătoare pământului.
Unii iau ca literă de lege Sfânta Scriptură, privind cu scepticism ceea ce nu este afirmat acolo, însă faptul că versetele despre creație din cartea Genezei nu fac nici o referire la alte lumi, sau la alte entități înafară celor de pe pământ, asta nu înseamnă că ele nu există. Viața poate exista în forme diferite de varietatea noastră chimică bazată pe carbon.
Trebuie să credem ce spune sf. Scriptură, dar asta nu înseamnă că ceea ce nu spune, nu există, cum ar fi de exemplu existența altor planete, sisteme solare, sau chiar alte galaxii. Dacă puterea lui Dumnezeu este infinită, atunci este încorect să fie restrânsă la ceva finit, dintr-un infinit potențial, ceea ce duce la concluzia: dacă Dumnezeu este pretutindeni și infinit în sine, atunci inevitabil există un număr infinit de lumi și ființe.
Sfântul Augustin a scris în „Cartea lui Dumnezeu”: „...Istoria pământului se va repeta destul de des în viitor (după cum a făcut-o în trecut), iar aceste cópii ar include întruparea. Însă doar o dată a murit Hristos pentru păcatele noastre; și ridicându-se din morți, El nu a mai murit.” Această afirmație suscită reflecții asupra timpului și spațiului, la fel ca și cuvintele lui Ecclesiast: „Ce a fost, este și acum, iar ce va fi, a fost deja.”.
Pentru a specifica universul, există o informație care include legile constante și proprietățile sale cosmologice într-o teorie viabilă pentru tot ce există.
Einștein a presupus existența forței a cincia, care ar unifica pe celelalte patru, ba mai mult: a structurat și 15 formule care atestau fenomenul respectiv.
Admit că forța a cincea este de fapt un fenomen misterios care asigură existența celorlalte patru – gravitațională, electromagnetică, nucleară tare și nucleară slabă, iar codificarea acestui fenomen în formule precum a făcut-o Einștein, nu este altceva decât descrierea fenomenului de anihilare a forței ce structurează materia în sine sub diferite consistențe. Aș îndrăzni chiar să afirm, că cele patru forțe sunt ipostazele (manifesturile) ale uneia și aceeași - forță a cincia - dependență de materie.
Ani la rând, cei mai iluștri savanți și cercetători au eșuat încercând să spargă acest cod. În Antarctica, pe teritoriul Australian, cu permisiunea primului ministru australian Herold Holt, în anii 1962 se experimentase interacțiunea energetică a forței a cincea. Aflând despre aceste experimente G.F.Kenedi le anulează și documentația respectivă o transmite Vaticanului. Se presupune că acesta a fost motivul asasinării lui, mai târziu a lui Herold Hold și mai apoi a lui Bobby Kenedi. Vaticanul își îndreptățește pe undeva drepturile de a deține documentele cercetărilor lui Einștein, argumentând că implicarea în așa-zisul destin dat de Dumnezeu, era o mare compromitere a activității bisericii și a sensului religiei...
Forța a cincea interacționează orice comportare energetică a structurilor universale în câmpul fundamental. Nimic din univers nu este străin forței a cincea, de aici înțelegem că din momentul formării acestui câmp (forța a cincea), nimic nu mai este întâmplător. Fie că le numim unde, forțe, energii etc., toate au același substrat al afectărilor comportărilor câmpului fundamental.
De atunci, studiile asupra forței a cincea au fost în centrul atenției atât a americanilor și germanilor, cât și a sovieticilor, care au încercat (și încearcă) prin numeroase cercetări și experimente să afle codul secret al lui Einștein, dar nu au reușit să obțină decât distrugeri parțiale și în masă ce produceau atât cutremure de pământ cu efecte catastrofale (fiind folosite dispozitive MEL), cât și erupții vulcanice (victime ale experimentelor fiind nu doar orașele Dresden, Essen și Revensburg).
Cercetările recente au dus la găsirea particulelor răspunzătoare fiecărei dintre cele patru forțe: 1)-electromagnetică-fotonul, 2)-nucleară puternică-guonul, 3)-nucleară slabă-bosonii Wși Z, 4)-gravitațională-gravitonul.
Dacă atâția ani de cercetări intensive, cu laboratoare dotate cu tehnică performantă, este problematic a găsi particula care reprezintă forța acincea, atunci nu exclud că această forță este însăși procesul de ființare, iar imposibilitatea de a o sesiza este anume din cauza faptului că ea se află sub forme de vibrație și nu sub forme de particule sau unde. Emoțiile și sentimentele emanate de ființa umană, la fel sunt forme de vibrație, care se extind dincolo de materie, fenomen demonstrat științific de fizicienii V.Poponin și P.Gariaev: emoțiile noastre modifică AND-ul, iar AND-ul modifică materia din care se structurează lumea. Admit că anume acest proces de ființare a fenomenelor și materiilor în matricea câmpului fundamental a fost numit drept forța a cincea.
Einștein a revoluționat fizica sesizând modul în care se pot produce interacționări în matricea universală, ba mai mult, influiența lui asupra invențiilor din zilele noastre este uriașă: orice aparat foto-digital, scaner, gps, televizor, computer etc., toate sunt bazate pe teoriile lui Albert Einștein.
El a sesizat ceva cu adevărat important când a susținut și a încercat să convingă pe toți, că iubirea este cea mai puternică forță din univers. Asta o găsim clar în Biblie, căci a spus Iisus:„Iubește-l pe aproapele tău ca pe tine însuți”, „Iubește pe mama și pe tata”, Iubește pe Dumnezeul tău”, „Iubește-ți dușmanul” etc.. Nu doar scrierile lui Einștein aduc dovezi că omul este mult mai mult decât poate el percepe și înțelege, doar că este nevoie să creadă, pentru că este făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, fiind înzestrat cu forță de creație... (va urma...)
„Ar trebui să preamărim la nesfârșit dragostea, pentru că ea l-a smuls pe om dintre animale și l-a așezat între sfinți”(Nicolae Dabija)
Ana SÎRBU
